Cum au devenit penticostalii din Londra iubitori de mucenici

„Când puterea Ta se amestecă cu pâinea, fie ca viața mea să se unească cu viața Ta duhovnicească! Când vinul va deveni Sângele Tău, fie ca gândurile mele să se îmbete de băutura iubirii Tale! Dă-mi credința, ca să-Ți văd Trupul și nu pâinea și din potir să beau Sângele de viață făcător!” Sunt rândurile … Continuă lectura Cum au devenit penticostalii din Londra iubitori de mucenici

Faptele pustiei în marea Londră. Sau despre cealaltă Românie rugătoare

Are mâinile crăpate. Și privirea senină. Se urcă în autobuzul londonez, Dumincă, dis-de-dimineață, cam pe la ora în care femeile mironosițe mergeau spre mormântul Vieții. Își face loc printre indienii și negrii ce merg către servicul lor extra de duminică. Toți sunt cu ochii în telefoane și au căștile înfipte în ființă. Își caută un … Continuă lectura Faptele pustiei în marea Londră. Sau despre cealaltă Românie rugătoare

Răbdarea Popii și răbdarea Papei sau cum a început anul 2020

Răbdarea Popii Hristosul nostru se împarte liguriță cu linguriță. Și mare taină, rămâne tot Unul. Ne împărtășim de Viață și din viața dumnezeirii, El împărțindu-se cu fiecare Picătură și cu fiecare Firimitură. „Se sfărâmă și se împarte Mielul lui Dumnezeu, Cel ce se sfărâmă și nu se desparte, Cel ce se mănâncă pururea și niciodată … Continuă lectura Răbdarea Popii și răbdarea Papei sau cum a început anul 2020

Cum și-a împărțit Sfântul Fanurie prăjitura sa cu mine la Londra

Miroase în toată biserica. A prăjitură. A tămâie și a scorțișoară. Este doar o seară banală de luni, într-o Londră ce fierbe de căldură. Răcoarea Bisericii te îndeamnă să nu mai ieși în cetate. Ești acasă sub privirea blândă a Sfinților. Ce poate fi mai frumos decât o vecernie răcoroasă, când lumea de afară fierbe … Continuă lectura Cum și-a împărțit Sfântul Fanurie prăjitura sa cu mine la Londra

Lor le-a ars catedrala, nouă ne arde încă dragostea creștină

Metroul de șase și ceva dimineața. Un șarpe metalic ce ne poartă în pântecul Londrei, îmi arată starea lumii, așa cum este ea dincolo de oglindă. O lume cu ochii în telefoane, ici colo câte o carte și fiecare în lumea muzicii lui ce ne urlă între scărița, nicovala și ciocănașul urechilor. Fiecare pentru el. … Continuă lectura Lor le-a ars catedrala, nouă ne arde încă dragostea creștină

Homeless-ul care își face patul

Normal, un homeless, pe românește – un boschetar, nu are pat, deci nu are ce-și aranja... însă este sâmbătă seara și îmi chinui puținul neuron cu realizarea câtorva rânduri despre Evanghelia de mâine, cea a samarineanului milostiv. Mâine cu toții, vom auzi la Biserică despre tâlharii ce l-au bătut pe săracul om – păcatele din … Continuă lectura Homeless-ul care își face patul

Românii spun DA normalitații pentru Referendum și în Marea Britanie

Dor și Doină. Sunt două cuvinte care au înțeles cu adevărat, doar în limba română. Ce mai lipsește? Dumnezeu, Liturghia și Familia! Pe toate le conștientizezi tocmai atunci când îți lipsesc sau când te-ai lipsit de ele. Am plecat mulți dintre noi, în cele patru zări. Pe Dumnezeu l-am luat cu noi. La fel, ne … Continuă lectura Românii spun DA normalitații pentru Referendum și în Marea Britanie

Sclavia în formă modernă – o realitate crâncenă

Sclavia a fost abolită - așa am auzit în copilărie. Dar nu mai cred așa, astăzi. Nu mai cred, pentru că am pipăit cu experierea, existența sclaviei în forma ei modernă. Nu la alte popoare, nu undeva departe, ci la frații noștri, românii plecați după un colț de pâine mai albă... Nu știu situația din … Continuă lectura Sclavia în formă modernă – o realitate crâncenă

Trifoiul Sfântului Patrick – explicație pentru dogma Sfintei Treimi

Cu mult înainte de a se vorbi despre confesiuni creștine, despre deosebiri și ziduri despărțitoare, credința în Mântuitorul Iisus Hristos era o limbă comună – cel puțin pentru spațiul fostului Imperiu Roman. Până astăzi ne uimim când ne este relatată slujirea împreună a Sfântului Policarp al Smirnei, deci un oriental din Siria, cu episcopul Anicet … Continuă lectura Trifoiul Sfântului Patrick – explicație pentru dogma Sfintei Treimi

Badea Ramon-Felipe – Ce nume pun românii, copiilor, în diaspora?

Românitate, românism, înromânire. Unde îi găsești pe români, când sunt departe de casă? La biserică, cu siguranță. Și în magazinele Lidl. Pentru că sunt mai ieftine, în UK. Dar cel mai sigur, pe români, îi găsești la Sfânta Biserică. Cu toate ale lor. Cu bune și cu rele. Biserica Ortodoxă Română, la nivel oficial, se … Continuă lectura Badea Ramon-Felipe – Ce nume pun românii, copiilor, în diaspora?

Protopsaltul din Damasc. Pe străzile Londrei

Ni, Pa, Vu, Ga, Di, Ke, Zo, Ni… Lumea magică a numelor byzantine. Lumea cosmosului împlinit euharistic. Lumea îngerilor ce dau mâna cu oamenii în prelungitul imn heruvimic. O lume ce te pogoară cu secole în istorie, în spațiul mistic al Orientului, al Constantinopolului, al Muntelui Athos. Ce te urcă istoric în Țările Române. Numai … Continuă lectura Protopsaltul din Damasc. Pe străzile Londrei

Plouă şi când este soare peste biserica Sfântului Lavrentie din Londra

Este tăcută. Şi simplă. Aproape părăsită, deşi arată decent de afară. Ne salutăm zilnic, dimineaţa şi seara. Mă închin de dor. De dorul cum ne salutăm Hristosul ascuns pe Sfânta Masă, din altarul bisericilor de acasă. Aici, ai vrea să te închini, dar nu ai cui. Rămâi cu gândul la zecile de biserici şi sutele … Continuă lectura Plouă şi când este soare peste biserica Sfântului Lavrentie din Londra

„Sarmale liturgice” – rezumat al românismului departe de casă

Români şi românism. Puţin demagogic, nu? Dar de 1 Decembrie le înghiţim, ba chiar le savurăm. Aşa, deodată , suntem plini de românism. Este bine, chiar încurajator, dar ce se întâmplă cu tot românismul nostru sentimental, de pe 2 decembrie încolo? Unde îl ascundem? De când mi-am luat porţia de Londra, cu amărăciune vă povestesc, … Continuă lectura „Sarmale liturgice” – rezumat al românismului departe de casă